BĂNUŢI (Bellis perennis)

Familia:Asteraceae
Genul:Bellis
Specii:perennis
Denumire populara:bănuţei, blidărei, boglarcă, boglari, bumbişori, bumbuscuţe. burculiţe, cocoşei, floare frumoasă, floarea-gaştii, floarea-paştelui. frumuşică, iarbă frumoasă, lutculiţe. mărgărită, minute, năsturaşi. ochiul-boului. părăluţe, păscute, rotoţele. scânteioară. steluţe
Parti folosite:partile aeriene ale plantei

Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită, mezofită, microtermă spre mezotermă, la pH amfitolerantă, comună, cultivată şi spontană, prin fâneţe, păşuni, pe lângă drumuri, în regiunea de câmpie şi montană. Genetic, 2n = 18.

Compoziţie chimică: planta conţine saponine, acizi malic şi acetic, oxalaţi, mucilagii, tanin, rezine, inulină, substanţe amare, urme de ulei gras şi ulei eteric, substanţe minerale.

Recoltare Părţile aeriene ale plantei, inclusiv inflorescenţa (Bellidis herba) sau numai inflorescenţa (Bellidis flos) se recoltează pe timp frumos, în mai-iun. Se usucă la umbră în strat subţire. Se păstrează în pungi de hârtie. Se foloseşte la nevoie

Alimentaţie. Frunzele se consumă primăvara ca salată, ori adăugate în supe de verdeţuri împreună cu spanac, măcriş, urzică.

Bioterapie. Planta are im­portanţă terapeutică în medicina umană populară. Folosită încă din Evul Mediu ca tonic-amară, anti-helmitică, sudorifică şi antiinflamatoare hepatică. Utilizată în prezent în tratamentul unor afecţiuni: rinolaringite, bronşită, pleurezie, boli de ficat, boli de rinichi, dureri uterine.

Medicină umană

Uz intern. 1. Pentru tratarea durerilor de cap, comoţiilor cerebrale, gaze intestinale, ascită= dureri cauzate de căderi şi uşurarea naşterii la femei, vin de B., pregătit din doi pumni plantă proaspătă la 1 litru de vin alb. Se lasă la macerat 10—15 zile. Se strecoară. Se păstrează într-o sticlă închisă la culoare. Se ia câte o ceşcuţă în fiecare dimineaţă. 2. Pentru uşurarea eliminării gazelor din intestine: salată de frunze proaspete. Se consumă zilnic. 3. Pentru calmarea durerilor uterine însoţite de hemoragii: tinctură, obţinută prin macerarea plantei în alcool. Se iau de 3-4 ori pe zi câte 5 picături în puţină apă. 4. Pentru tratarea bronşitei: suc stors din frunze îndulcit cu miere, sau siropul obţinut prin fierberea frunzelor cu miere din care se iau 1 —2 linguri pe zi. Cura cu suc proaspăt, sau cu frunze consumate primăvara sub formă de salate activează procesle metabolice din organism.

Uz extern. Pentru vinde­carea rănilor: decoct, din 2 linguri plantă mărunţită la o cană cu 250 ml apă. Se fierbe 5 —10 minute. Se strecoară. Se tamponează local dimineaţa şi seara.