BRUSTUR DULCE (Petasites hybridus)

Familia:Asteraceae
Genul:Petasites
Specii:hybridus
Denumire populara:brustur roşu, brusturele-măgarului, buedea-ciumei, captalaci, capralan, clococean, cucurez, cucuruz roşu de captalan, floarea-ciumei, gulă de baltă, iarba-pălăriei, iarba-părului, lipan, podval mare, rădăcina-ciumei, smântânică, sudoarea-laptelui.
Parti folosite:rizomul si radacina,frunzele,florile

Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită, hidrofilă, mezotermă, acid-neutrofilă, semiombrofilă, întâlnită frecvent pe malul pâraielor, în viroage umbroase, umede, în jurul izvoarelor, în toate zonele de deal şi munte, uneori şi în regiunea de câmpie Genetic, 2n = 60.
Compoziţie chimică: frunzele conţin derivaţi terpenici, ulei volatil, mucilagii, inulină, o substanţă amară glicozidică, substanţe de natură proteică, acid α-aminoadipic, rezine, tanin, săruri minerale; rizomii şi rădăcinile conţin ulei volatil, glucoza, zaharoză, inulenină, heliotenină, colină, acid protocatechic, alcool diterpenic, β-sisterol, săruri de K,Mg etc.
Recoltare: Frunzele (Petasitidis folium) se recoltează la completa lor maturitate, înainte de a se îngălbeni. Se usucă la umbră, în strat subţire. Se păstrează în saci textili sau de hârtie. Florile (Petasitidis flos) se recoltează în luna apr. Se usucă şi se păstrează la fel ca frunzele. Rizomul şi rădăcinile (Petasitidis rhizoma et radix) se scot din pământ primăvara de timpuriu sau toamna. Se curăţă de pământ, apoi se spală într-un curent de apă. Se usucă la soare sau la umbră într-un strat subţire. Uscare artificială la 35—40C. Se păstrează în saci textili. Produsul vegetal intră în compoziţia a numeroase ceaiuri medicinale.
Bioterapie. Rizomul şi rădăcinile plantei au importanţă terapeutică în medicina umană şi veterinară. în fitoterapia umană, principiile active au acţiune antispastică la nivelul musculaturii bronşice, acţiune spasmolitică şi neurosedativă asupra muscu­laturii netede, acţiune reglatoare asupra tensiunii arteriale (scade tensiunea la hipertensivi şi o ridică la valori normale la hipotensivi). în pediatrie s-au obţinut rezultate bune în tratarea copiilor hiperexcitabili, hiperemotivi, impulsivi, suferinzi de insomnie, de diverse fobii, de pavor nocturnus. Normalizează activitatea tiroidiana in Basedow şi în hipertiroidism. A dat rezultate bune în terapia mala­diilor din sfera emotivă şi a disfuncţiilor vegetative pure sau asociate (stări febrile neurovegetative, nevroze vegetative Maranon-Greene, hipertensiune arterială, sindrom neurodistonic la tuberculoşi, ataxie vasomotorie Solis-Cohen, nevroze cardiovasculare, angor coronarian, astm, ulcer gastrointestinal). Folosit în medicina tradiţională umană ca aperitiv, sudorific, behic, expectorant, antiseptic, antiinflamator etc. în medicina veterinară serveşte ca sudorific, diuretic, depurativ, emenagog, vasodilatator, musculotrop, spasmolitic, antiseptic, iar extern ca antiparazitar.
Medicină umană.
Uz intern. 1. Parenteral, zilnic se pot adminis­tra preparate din această plantă alegându-se una din următoarele modalităţi: a) 4—5 injecţii intramuscular; b) 6—8 linguri de sirop; c) 12— 14comprimate în 24 ore; d) 0,05—0,10 g extract uscat; e) 2 — 5 g extract fluid. 2. Pentru tratarea astmului, tusei, răguşelii, artritei, febrei, sau ca diuretic: decoct, din 10 g plantă mărunţită (frunze, rizom) la 1/2 l vin natural. Se fierbe 10— 15 minute la foc domol. Se Iasă acoperit 2 — 3 ore. Se strecoară. Se ia câte 1 linguriţă pe zi. 3. Ca adjuvant in tratarea cancerului: decoct, din 1 linguriţă rizom mărunţit la 250 ml apă rece. Se fierbe 10— 15 minute. Se strecoară. Se beau 2—3 căni pe zi.
Uz extern. 1. Pentru tratarea hemoroizilor, cicatrizarea rănilor, contra durerilor de picioare: decoct, din 2—3 linguri rizom mărunţit la 1 l de apă. Se fierbe 15—20 minute. Se lasă acoperit 30 minute. Se strecoară. Se fac spălaturi locale în cazul hemoroizilor şi rănilor, iar pentru dureri de picioare se fac băi. 2. Pentru combaterea migrenelor: rădăcina proaspătă se zdrobeşte şi se aplică pe frunte.