AMĂREALĂ (Polygala amara , Polygala vulgaris)

Familia:Polygalaceae
Genul:Polygala
Specii:amara,vulgaris
Denumire populara:iarbă grasă, iarbă lăptoasă, oloioasă, seceruici, şerpăriţă, şopârliţă, tămuioară
Parti folosite: planta întreagă

AMĂREALĂ' (Polygala amara), fam. Polygalaceae. Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită (camefită), amfitolerantă la umiditate, microtermă, slab-acid-neutrofilă spre neutru-bazofilă,întâlnită prin păşunile din regiunea montană Genetic, 2n = 28

Recoltare. Partea aeriană a plantei (Polygalae amarae herba), planta întreagă (Polygalae amarae herba cum radicibus) formată din rădăcină, tulpină, frunze, flori sau numai rădăcina (Polygalae radix) se recoltează în timpul înfloritului. Se usucă la umbră în strat subţire, de preferat în poduri acoperite cu tablă. Se păstrează în saci textili, saci de hârtie sau pungi de hârtie.

Bioterapie. Planta întreagă are importanţă terapeutică pentru medicina umană şi veterinară. Principalele principii active pe care le conţine sunt salicilatul de metil sub formă de glicozidă şi saponine triterpenice. Rol expectorant, sudorific, emolient, diuretic, antigripal, antireumatic, tonic stomahic, galactogog. Medicina tradiţională, mai rar, cea cultă, o folosesc în tratarea următoarelor afecţiuni: tuse, bronşită, astm, reumatism, anorexie, stimularea secreţiei laptelui şi a secreţiilor gastro-intestinale.

Medicină umană.

Uz intern. I. Pentru tratarea urmă­toarelor afecţiuni: bronşită, tusr de diverse etiologii, astm, reumatism, ca expectorant, emolient, diuretic: infuzie, din 1 linguriţă plantă uscată mărunţită peste care se toarnă o cană de apă clocotită (200 ml). Se lasă acoperită 15 — 20 minute. Se strecoară. Se bea în 5—6 reprize pe zi. 2. Pentru atenuarea acceselor de tuse convulsivă: decoct,din 2 linguriţe pulbere plantă sau plantă uscată, bine mărunţită, la o cană de apă (200 ml). Se fierbe 1 —2 minute. Se ia de pe foc şi se lasăacoperit 10—15 minute. Se strecoară. Se bea la nevoie câte I linguriţă. 3. Pentru tratarea traheobronşitei acute: decoct, din 2 g plantă la o cană de apă (250 ml). Se fierbe 3—5 minute. Se lasă acoperită 15 minute. Se strecoară. Se îndulceşte cu miere. Se beau 2 căni pe zi. 4. Pentru calmarea tusei, calmant nervos şi pentru stimularea digestiei prin excitarea glandelor gastrointestinalc: vin tonic, pregătit din 90 g rădăcină uscată şi mărunţită la o jumătate litru de vin bun. Se fierbe 10 minute. Se lasă la răcit 1—2 orc. Se strecoară. Se bea câte o lingură de mai multe ori pe zi. Recomandări: dozele trebuie respectate. în cantitate mai mare devine vomitivă şi purgativă.

AMĂREALĂ² (Polygala vulgaris), fam. Polygalaceae. Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită (camefită), mezofită, mezotermă, acid-neutrofilă. comună prin fâneţe şi tufărişuri, de la câmpie până în regiunea montană, dar mai ales în zona de deal şi munte; se mai numeşte iarbă grasă, iarbă lăptoasă, oloioasă, seceruici. şerpăriţă. şopărliţă, tămaioară. Genetic, 2n = 28.

Recoltare. Rădăcina (Polygalae radix) se recoltează toamna târziu sau primăvara înainte de pornirea în vegetaţie. Se usucă în poduri acoperite cu tablă, bine aerisite. Se păstrează în saci de hârtie sau pungi de hârtie, la loc uscat.

Bioterapie. Rădăcina plantei arc importanţa terapeutică pentru medicina umană tradiţională. Principiile active pe care le conţine au acţiune expectorantă. colagogă, diaforetică, tonic-amară, antigripală, antitusivă, antiasmatică. Folosită în tratarea tusei, catarului bronşic, astmului, reumatismului, anorexiei, stimularea secreţiei laptelui şi a secreţiilor gastrointestinale.

Medicină umană.

Uz intern. 1. Pentru tratarea bronşitei, tusei de diverse etiologii, astmului, reuma­tismului, anorexiei, stimularea secreţiei laptelui şi a secreţiilor gastrointestinale: infuzie, din 1 linguriţă rădăcină uscată şi mărunţită peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15—20 minute. Se strecoară. Se bea porţionat în 5—6 reprize pe zi. 2. Pentru tratarea acceselor de tuse: decoct, din 1 linguriţă rădăcină uscată şi mărunţită la 100 ml de apă. Se fierbe 1 —2 minute. Se strecoară. Se bea la nevoie câte o linguriţă. Pentru calmarea tusei şi stimularea secreţiei glandelor gastrointestinale: vin tonic, pregătit din 90 g rădăcină uscată şi mărunţită la 500 ml vin bun. Se fierbe 10 minute. Se lasă la răcit 60 minute. Se strecoară. Se bea câte o lingură de mai multe ori pe zi. în cantitate mai mare devine vomitivă şi purgativă.

Uz extern. Pentru cicatrizarea urmelor de vărsat: decoct, din 2 linguriţe pulbere rădăcină la o cană de lapte dulce (200 ml). Se fierbe 5 minute. Se ia de pe foc şi se lasă 10— 15 minute. Se strecoară. Se ung părţile afectate, folosindu-se un tampon cu vată. Reţeta este aplicată de medicina populară.