5 aug. 2008

Ardei (Capsicum annuum)


Familia:Solanacae
Genul:Capsicum

Specii:Annuum

Denumire populara: A. borcănos, A. gras, A. iute, A. lung, A. roşu, beşică, boia, chiparcă, chipăruş, chiper chiperat, chiper de cel dulce, chiper iute, chiper lung, paprică, piparcă, piper turcesc, piper roşu, poprică, popivnic, tiper amar, tiper dulce.
Parti folosite:fructul

Plantă erbacee, anuală în condiţiile ţării noastre, bienală sau perenă în regiunile de origine, autogamă, originară din America Centrală şi America de Sud. Cultivat din timpuri străvechi în Mexic, Guatemala, Peru, Brazilia etc. Genetic, 2n = 24.

Compoziţie chimică: fructele conţin glucoza (733% s.p.), fructoză (1,99% s.p.), zaharoză (0,34% s.p.), amidon (1,78-4,40 g% s.u.), hemiceluloză (0,85—3,14 g% s.u.), substanţe pectice (7,8—9,8 g% s.u.), celuloză (14,83 g% s.u. în fructele verzi şi 13,50 g% s.u. în fructele uscate), lipide (0,33%), carotenoide (127—284 mg/kg s.p.), mici cantităţi de ulei eteric, vitamina C (139— 160 mg% g s.p. în fructele verzi şi 211 —300mg% g s.p. la fructele roşii), vitamina B, (0,05 mg% g s.p.), vitamina B2 (0,05 mg% g s.p.), vitamina PP (0,33 mg% g s.p.), vitamina E (0,65 mg% g s.p. în fructele verzi şi 1 mg% g s.p. în cele roşii), vitamina A (0,75 — 6,00 mg% g s.p.), vitamina P (citrina,75 — 300 g s.p), enzime (peroxidază, lipozidază, celulază etc), capsi-cină — substanţă iritantă, revulsivă, întâlnită la varietatea iute, macroelemente ca K, S, P, Mg, Na, şi microelemente Fe, Mn, Cu, Co.

Recoltare. Pentru scopuri medicinale, fructul (Capsicii fructus) se culege cu mâna când a ajuns la maturitate. Uscarea se face la umbră. Se păstrează la loc uscat, în pungi de hârtie sau înşirat pe aţă.

Bioterapie. Fructele de A. iute au importanţă terapeutică în medicina umană şi veterinară. Principiile active au rol eupeptic, rubefiant, revulsiv, insecticid. în doze mici ajută la stabilirea unei digestii normale (eupeptic); în doze mari are acţiune purgativă. Dintre alcaloizi capsaicina imprimă gustul iute, arzător, iar alcaloidul capsicină are acţiune puternic rubefiantă. Culoarea roşie este dată de carotenoidele capsantina şi capsorubina. Intern, intensifică activitatea cortexului suprarenal şi secreţia de hormoni corticosteroizi; stimulează diges­tia (în doze de 0,10—0,30 g); capsaicina, administrată intravenos conduce la apnee şi scăderea presiunii arteriale. Extern, tinctura alcoolică sau diverse loţiuni sunt folosite în combaterea durerilor reumatice, nevralgice, lumbago. Aplicarea lor pe piele în doze moderate determină senzaţia de căldură, în doze mari apare senzaţia de arsură. Capsaicina brută serveştepentru fabricarea vatci termogene

Medicină umană.

Uz intern. 1. Pentru vitaminizarea organismului, contra dispepsiilor atone şi ca afrodisiac: consumat, în stare proaspătă. 2. Pentru dezalcoolizare: tinctura, din 200 g A. iute, macerat 7 — 8 zile în 100 ml alcool. Se iau 10—30 picături în ceai amar de anghinare, ţintaură, unguraş, schinel. 3. Pentru stimularea digestiei: a) pulbere A. iute, în doze de 0,10—0,30 g; b) extract apos,în doze de 0,60—0,80 g în două reprize, dimineaţa şi seara; c) extract fluid. 1,50 g se administrează fracţionat în mai multe reprize; d) tinctura, 3 g se administrează fracţionat în mai multe reprize. In aceste doze devine decongestionant hemoroidal.

Uz extern. 1. Pentru combaterea oboselii corzilor vocale (oratori, cântăreţi, profesori): decoct, din 2—4 A. iuţi, măcinaţi sau tăiaţi mărunt, la o cană (200 ml) cu apă. Se fierbe 5 minute. Se strecoară. Se face gargară la nevoie. 2. Pentru combaterea reumatismului şi degeraturilor: a) macerat, 1 linguriţă A. iute, 1 linguriţă sare, 250 ml alcool şi 1 1 oţet de vin; se lasă vasul cu amestecul 8—10 zile. Se agită zilnic. Se strecoară. Se aplică frecţii pe locurile dureroase şi degeraturi; b) tinctura, din 10 părţi A. iute la 100 părţi alcool de 70"C. Se lasă la temperatura camerei 10 zile. Se strecoară; la aplicarea frecţiilor se diluează la jumătate; diluţia se măreşte în cazul tegumentelor sensibile. 3. Pentru „liniştirea" erupţiilor, alcrgiilor: comprese, cu tinctura. 4. Pentru combaterea durerilor reumatice: vată termogenă, _pregătită din A. iute îmbibat în vată. Se aplică pe locurile dureroase. 5. Pentru combaterea anginei: compresă cu A. iute mărunţit, umed şi încălzit; se aplică pe gât. 6. Pentru combaterea ploşniţelor: A. iute pisat se arde în camere cu uşile şi ferestrele bine închise. Se lasă 3—4 ore, apoi se aeriseşte.

Niciun comentariu: